Battle...

A trecut ceva vreme de cand nu am mai scris...si nu am facut-o de teama..de teama ca nu voi reusi sa desprind nici macar un fragment de idee la care sa ma opresc. Nu de putin timp ma lupt..cu mine! Cred ca e cea mai grea lupta pe care o am de dus. De o buna bucata de timp ma razboiesc..nu e nimic neobisnuit pana aici, fiecare om are de dus o lupta in fiecare zi, insa ciudat este  atunci cand nu stii cu ce lupti, de ce, pentru ce si mai ales, cand dusmanul este imaterial! Totusi..inamicii mei au nume: o armata de intrebari gigant, munti de idei abstracte si ganduri antonimice, sperante si iluzii nisipoase ce aluneca nonstop in clepsidra timpului grabit, goluri imense de liniste sacaitoare, framantari irascibile si multe altele..cea mai mare dificultate apare atunci cand trebuie sa trec prapastia de antiteze. Tactica invizibililor: ma ataca simultan si in cel mai bun caz pentru mine..consecutiv..imi amintesc de vremea cand eram imuna la toate trairile mele nedeslusite si ma vedeam un fel de Joana D'arc..numai ca lately, devenind tot mai slaba si inofensiva am ajuns sa fac pact cu inamicii, din care binenteles am avut de pierdut...transformandu-ma treptat intr-un soi de "fata morgana" si refuzand sa mai "dau ochii cu mine" punand accent mai mult pe exterior incercand sa-mi spoiesc din ce in ce mai mult trasaturile exterioare, care, binenteles ca nu au ajutat in nici un fel la rezolvarea litigiului meu interior. Si iata-ma aici..."pironita" in fata ecranului, incercand sa storc din tot "discursul meu haotic" macar doua idei folositoare pentru cineva..insa azi nici sfaturile nu se lasa asternute sub nici o forma, si raman inghetate pe campul meu de batalie..de partea "inamicilor"....[................]...tocmai am fost izbita de o "pana de idei"...intre timp insa..zaresc Biblia pe masuta neagra de langa canapea..ma incumet sa o deschid si rasfoind-o la intamplare, pasta colorata insirata printre randurile Psalmilor imi fura privirea tintind-o in capitolul 94...si versetul 6 prinde glas : Cand ganduri negre se framanta cu gramada inlauntrul meu, Mangaierile Tale imi invioreaza sufletul! ..................[gand linistitor]...!! (Ps 119:165)